AstroLight

Articolele din categoria ‘Astrologie’

Se spune ca „omul sfinteste locul” atunci cand acesta ajunge la desavarsire, manifestandu-si plenar capacitatile si spiritul divin. Fiind parte a Intregului el are forta de a amprenta cu vibratia sa energetica intreaga materie cu care intra in contact, pamantul pe care poposeste, locul. La randul ei, materia ii ofera acestuia din energiile sale. Fiecare loc de pe pamant isi are propria sa energie precum si fiecare floare isi are propriul sau parfum. Iata de ce exista locuri in care ne simtim bine si altele in care nu, locuri in care devenim dintr-o data mai creatori, mai apropiati de Dumnezeu si locuri in care anxietatea si depresia ne strange mintea si sufletul. Fiecare taram, fiecare tara are propria sa energie. Studiind harta astrala a unei tari, luand ca referinta data constituirii acesteia, putem afla o serie de date despre aceasta, date despre influente energetice astrale ce se rasfrang inconstient asupra locuitorilor sai.

Relatiile intersexuale pe teritoriul Romaniei
In Romania relatiile dintre barbati si femei pot fi influentate mai mult sau mai putin de cudratura dintre Marte si Venus ce se observa in astrograma acestei tari. Aceasta cuadratura, desi poate fi resimtita de catre noi, oamenii, ca o pedeapsa, ea are un rol corector si evolutiv in ceea ce privesc atitudinile noastre relationale intersexuale. Totodata, ea este o invitatie la constientizare a rolului fiecaruia dintre noi, barbat sau femeie, in cadrul unei relatii in sensul transformarii mentalitatilor in care ne-am complacut de-a lungul vremurilor.
Astfel am putea spera ca atat barbatul cat si femeia, descoperindu-si adevarata valoare si misiune din aceasta existenta, le va putea explora la maxim, trecand de la lupta de „care pe care” la pace si armonie si de la egoism la altruism. Totodata ei sunt obligati sa-si depaseasca  limitele si vechile valori ce pornesc de la Nodul Sud in Fecioara (al Romaniei) care le-a indreptat pana acum atentia prea mult catre domenii materiale, catre munca epuizanta pentru supravietuire, cultivandu-le in exces simtul critic si nenumaratele pretentii de la celalalt ce se rasfrang in comunicarea cu semenii lor (NS in Casa III, a Comunicarii).
Dificultatile de relationare sunt un semnal de alarma ce ne conduce spre introspectie si constientizare, impingandu-ne spre valul ce ne duce catre Sensul Vietii noastre, de romani, respectiv spre Nodul Nord in Pesti (dupa cum ne indica harta astrala a Romaniei). Meditand asupra vietii noastre putem auzi vocea surda a sufletului nostru cum striga dupa iubirea autentica si neconditionata, prin care fiecare roman simte nevoia sa fie acceptat si apreciat asa cum este el. Fiecare, femeie sau barbat, isi cere inconstient recunoasterea in fata celuilalt, recunoasterea divinitatii din el insusi.
Femeia din Romania a inceput sa-si ceara de la partenerul sau aceste drepturi de apreciere, respect si valorizare, cu atat mai mult cu cat ea se afla intr-o pozitie dominata in Casele Cerului astrogramei acestei tari, fata de pozitia in Casa Astrologica a barbatului. Vorbesc aici de Casa VI, a Muncii in care este prezenta Venus (femeia), o pozitie supusa fata de Casa X, a Conducatorului in care se afla Marte (barbatul). Iata de ce, de generatii intregi am tot asistat la tendinta de asuprire a femeii de catre barbatul ei, tendinta ce se doreste din ce in ce mai mult schimbata, creand nemultumiri intense atat din partea femeii care acuza, cat si din partea barbatului care simte ca ii scapa femeia de sub control.
In functie de educatie si gradul de evolutie spirituala a cuplului, in unele zone ale Romaniei mai exista si astazi tendinta ca femeia sa fie confundata de catre sotul ei cu un animal si tratata ca atare. Tine tot de Casa VI in care se afla Venus(femeia). Relatia pare a fi armonioasa: in timp ce sotul este stapanul care dicteaza regulile propriului „regat” asteptand sa primeasca ca un rege totul de-a gata,  sotia este servitoarea umila, supusa si responsabila pentru toate. Si chiar face fata uimitor de bine, fiind dotata cu un spirit intreprinzator si practic deosebit, specific semnului zodiacal Capricorn in care se gaseste Venus. In viziunea unui barbat involuat spiritual, ea este doar o „vaca incaltata” si prin urmare, este normal din punct de vedere al unui astfel de sot, sa fie tratata asa. Inca mai exista barbati care isi considera femeia net inferioara pe baza legii fortei fizice. Cu cat este mai puternic fizic, cu atat isi dovedeste suprematia si de multe ori isi masoara forta fizica cu femeia lui, dovedindu-si statutul superioritatii sale. Si cu un Marte in Berbec barbatii au toate sansele sa iasa invigatori in fata celor mai putin dotate natural cu forta fizica.

Cu toate astea, atat barbatii cat si femeile se dovedesc a fi extrem de sensibili, intr-o tara cu Luna in Pesti. Barbatii desi dovedesc o alura, forta, impulsivitate, egoism de tip Berbec, totusi in sufletul lor se poate regasi adesea o sensibilitate care pe unii ii face sa planga de emotie iar pe altii ii poate impinge spre cufundarea emotiilor in alcool. Marea majoritate isi simt limitele in mod inconstient si isi regreta faptele. Pe de alta parte, ei simt o nevoie acuta de afectiune autentica din partea femeilor lor si sufera intens pentru racirea relatiei. Abuzul si puterea nu-i face tocmai fericiti ci le da o satisfactie egotica de scurta durata. Ei se simt adesea inutili in cadrul familiei si negasindu-si locul si preocuparea se plictisesc ingrozitor. Multi barbati ai acestei tari se pot confrunta cu acest sentiment de inutilitate si devalorizare personala inconstienta datorita faptului ca nu isi folosesc calitatile in sensul ajutorarii semenului lor, a partenerelor de viata, conform Sensului Vietii din Pesti a tarii natale.
Imensa energie de tip Berbec si calitatile de conducator il poate face pe barbat sa fie extrem de util in familia sa, alaturi de sotia iubita. El isi poate ajuta efectiv femeia la treburile domestice, eliberand-o pe aceasta de poveri care ii depasesc capacitatile fizice, invatand-o sa se bucure de viata si de dragoste alaturi de el. Barbatul roman, in baza acestor influente astrale,  are capacitatea sa-si canalizeze energiile ridicandu-si femeia la nivelul sau superior, mandrindu-se cu ea si cu copiii sai, depasindu-si orientarea spre sine in favoarea orientarii spre familie, cuplu, ca fiind parte din el.
De asemenea, tendinta de cautare a fericirii extraconjugale care poate l-a ademenit uneori, isi poate gasi linistea si fericirea in cadrul propriului sau cuib conjugal, alaturi de sotia si copiii sai, trecand de la plictiseala si monotonie la participarea activa de a gasi noi modalitati de recucerire a partenerei de viata, reinventand mereu relatia pe baze solide de prietenie autentica, (dupa cum ne indica inflentele astrale ale Soarelui Romaniei din Varsator, care ne-a facut dintotdeauna sa fim un popor primitor, altruist si prietenos, in comparatie cu alte popoare). Astfel, manifestandu-si calitatile in mod plenar, acesta isi poate dobandi implinirea sentimentala si  valoarea de sine, facand pasi importanti spre armonie si fericire.
La randul ei, femeia cu influente de tip Capricorn are nevoie de valorizare si isi cere dreptul la egalitate si respect in relatia cu sexul opus. De aceea vedem astazi cat mai multe femei ocupand posturi specific masculine, tocmai dintr-o nevoie de a-si dovedi valoarea si competenta in fata barbatilor.
In relatia cu sexul opus ea pare usor de cucerit insa atat de greu totusi, intrucat dragostea femeii nu poate fi totala in conditii de inferioritate…  iar cuadratura se manifesta punandu-i barbatului rabdarea la incercare iar femeii valoarea sub semnul intrebarii. Femeia are nevoie de dovezi de dragoste care sa o faca sa se simta valoroasa, speciala in fata barbatului iubit, pe cand barbatul urmareste uneori o cucerire urgenta, de tip Berbec, in care sa se simta cuceritor si stapan pe situatie. Aprofundand sufletul celuilalt, fiecare dintre ei ar putea vedea in celalalt o completare a sinelui. Barbatul ar putea vedea in femeie acea fiinta miraculoasa si vindecatoare a sufletului, fara de care inima lui nu ar putea cunoaste fericirea si dumnezeirea (casa VI semnificand si calitati de vindecator). Femeia ar putea vedea in barbatul ei calitati specifice Casei aXa, cum ar fi: maturitate, forta interioara, intelepciune, curaj, protectie, incredere si stabilitate, calitati de care are atat de multa nevoie pentru a-si manifesta la randul sau, stralucirea divina. Fiecare are nevoie de celalat si daca ar face macar un pas pe cararea evolutiei in Sensul Vietii pe care il arata Romania, atunci cu siguranta conflictele intersexuale de generatii intregi si-ar gasi, in sfarsit, pacea si armonia. Poate ca nu intamplator Sensul Vietii Romaniei se afla in Casa IX in Pesti. El ne mai dezvaluie un secret si anume: necesitatea schimbarilor valorilor personale si imbratisarea celor spirituale. Daca atat barbatul cat si femeia ar putea renunta la propriul ego in favoarea construirii unui tel comun – evolutia spirituala comuna, atunci barbatul si femeia din Romania si-ar putea da mana pentru a contrui cea mai trainica prietenie iar relatia lor sufleteasca ar avea sanse reale de a trece de la agonie la extaz.

de Ozana Cristea

Hermes, mesagerul zeilor mitologiei grecesti, fiu al nimfei Maia si a lui Zeus (Jupiter) era considerat zeul comertului si al tuturor actiunilor indraznete. Se pare ca venirea sa pe lume intr-un mod “nelegitim”, nascut dintr-un act de inselaciune, al lui Zeus fata de consoarta sa, Hera, il face pe Hermes foarte independent inca din scutece, cand incepe a explora lumea facand diverse nazbatii. El zboara cu iutimea gandului, incaltat intr-o pereche de sandale inaripate si tinand in mana un caduceu (o bagheta magica infasurata de doi serpi, reprezentand mijlocirea contrariilor dintre cer si pamant), imparte bogatii, devenind protectorul drumurilor, al negustorilor, chiar al hotilor, fiind neintrecut in furtisaguri, siretenie si dibacie.
A inventat o serie de lucruri folositoare si placute, cum ar fi lira, flautul (pe care il va ceda lui Apollo in schimbul clarviziunii), masurile, numerele, scrisul, sportul si altele.
Hermes nu se manifesta niciodata prin forta, ci doar folosind darul sau de a convinge, prin noroc sau recurgand la viclenie si mici vrajitorii.

In mitologia romana, este considerat zeul comertului, mesagerul zeilor, in special al lui Jupiter, insotindu-se cu el in nenumarate aventuri. Inteligent, ager si energic, foarte abil in ale negotului, comunicarii, calatoriilor si schimbului de informatii sau idei. Trece praguri si frontiere, calauzeste sufletele mortilor, fiind in stare sa se furiseze in lumea subpamanteana.

Etimologic, Hermes provine din grecescul hermaion = movila de pietre, acestea servind la orientarea calatorului si fiind inaltate prin adaugarea de noi pietre de catre fiecare trecator.

Ideograma  sa, este singura care contine toate cele trei planuri ale existentei umane: corpul (materia – Pamantul), reprezentat prin cruce; sufletul (sentimentul – Luna), reprezentat prin semicerc; spiritul (constientul – Soarele), reprezentat prin cerc.
Simbolul ideogramei indica schimbul reciproc dintre cele trei planuri, Mercur moderand partea psihica ce se poate transfera dintr-un plan in altul, capabil fiind, sa scoata din subconstient reprimari si sa le aduca in lumina constiintei pentru reexaminare si reintegrare.

Mintea noastra poate calatori oriunde, stabilindu-si singura limitele, ne poate analiza pe noi insine, ne poate accesa propria arhiva la nevoie sau sa faca analogii si sinteze. Toate acestea insa functioneaza pe baza unor simboluri si cunostinte acumulate in trecut. Mintea este trecutul nostru, ea nu poate face analize decat in conformitate cu datele pe care le detine, astfel incat va trebui sa transceada in cealalta parte pentru a putea tine pasul cu constiinta universala. Va putea face acest lucru spiritualizandu-se.

In cartea ABC-ul Astrologiei, Steven Forrest are un paragraf atat de sugestiv, incat am sa-l redau in cele ce urmeaza:

“Mintea se roteste pe o orbita in jurul ego-ului la fel cum Mercur se roteste in jurul Soarelui. Fara atentie si modestie, s-ar putea sa vedem numai ce vrem sa vedem. S-ar putea sa ne selectionam perceptiile, facand mereu efortul de a sprijini un model de realitate cat mai convenabil pentru ego-ul nostru. […] Sarcina noastra este sa-l transformam pe Mercur din lingusitorul Soarelui in prim-ministrul sau.”

Modul nostru de a gandi joaca un rol major in perceptia noastra asupra lumii in care traim si totusi doar ea ne poate face sa transcedem limitarile, descoperind noi perspective. Vietile noastre sunt construite direct proportional cu convingerile noastre.

Mercur guverneaza comunicarea si sistemul nervos, astfel incat este responsabil de intreaga comunicare, interioara si exterioara, asa cum spuneam mai devreme de la cer, la pamant, de la pamant la subteran, de la constient, la subconstient si de la subconstient la corpul fizic, schimbul facandu-se in ambele directii. Irascibilitatea este una din formele de “tradare” a modului de functionare a lui Mercur.

Mercur reprezinta inteligenta, modul de a constientiza, integra, organiza, exploata, acumula si distribui informatia; somnul ratiunii; mediul inconjurator, fratii mai mici, adolescenta, studiile generale, literele, oratoria, calatoriile pe uscat, calatoriile scurte, vehiculele mici, miscarea, mobilitatea, agilitatea, istetimea, siretenia, viclenia, barfa, minciuna, hotia.

In incheiere, o scurta trecere prin mintile zodiacului:

Mercur in Berbec – minte energica;
Mercur in Taur – minte practica;
Mercur in Gemeni – minte comunicativa;
Mercur in Rac – minte intuitiva;
Mercur in Leu – minte creatoare;
Mercur in Fecioara – minte analitica;
Mercur in Balanta – minte comparativa;
Mercur in Scorpion – minte penetranta;
Mercur in Sagetator – minte exploratoare;
Mercur in Capricorn – minte profunda;
Mercur in Varsator –minte originala;
Mercur in Pesti – minte spirituala.

de Cosmina Duba

E liniste, parca toata lumea a amutit! Ne aflam in mijlocul satului Convalis, la obisnuita claca de seara, in care lumea toata se aduna pentru a munci cu spor in timp ce gandurile si vorbele trec dintr-un capsor in altul cu o repeziciune uimitoare. Satului i s-a dat aceasta denumire datorita asezarii sale din valea inchisa intre munti, o vale umbrita, racoroasa, impanzita de paduri. La inceput nu locuia nimeni in vale, era pustie si intunecata, dar intr-o zi a aparut asa, spontan, un mic rizom, din el o tulpinita, apoi, cateva frunze. Dupa o lunga perioada de singuratate, micuta creatura, incepu sa suspine din dorinta de a-si impartasi singuratatea cuiva, iar din mijlocul sau crescu un fir ca o antena din care tasneau lacrimi asemeni spumei marii, mici, albe, ca un licar de lumina in noapte, astfel incat deveni un racem plin cu fire delicate impodobite de bobite ca de perla.

Zeita Venus era cea care veghea asupra acestei noi creaturi, ea dorea sa o ajute sa se regaseasca, sa se uite in adancul sau si de aceea ii trimisese dorul de iubire, dar fiinta nu stia nici de unde vine sentimentul sau, nici de ce simtea sa se aplece atat de des in rugaciune, dorind parca sa se reintoarca in inima acelui fir din care se ivise.  Taramul stapanit de zeita era impartit in doua parti si date in grija a doua Duhuri, care aveau menirea de a supraveghea buna dezvoltare a noii creaturi. Partea de jos apartinea Duhului Taur, caruia ii placea foarte tare pamantul si ii facea deosebita placere sa ingrijeasca partea fizica a noi creaturi, o hranea, o mangaia si ii soptea cuvinte frumoase la ureche pentru a creste cat mai frumos. Partea de sus apartinea Duhului Balantei, acesta era fascinat de aer, iubea eterul si gandurile sale, facandu-i deosebita placere sa invete creatura cum sa emane parfum, sa admire si sa se integreze cat mai placut in mediul inconjurator.

Dupa o vreme, plimbanduse prin vale, Zeita observa cum rizomul creaturii se extinde, cuprinzand din ce in ce mai mult spatiul, parca nedorind sa mai lase un centimetru neocupat si nestiind ce sa creada chema la dansa cele doua Duhuri si ii interoga. Atunci Duhul Taur spuse:
- Am invatat creatura sa se iubeasca, sa se priveasca in interior, iar ea m-a ascultat, dar asta face ca ea sa planga mult si iata acum s-a inmultit, a devenit mai mare si mai puternica, uite ce rizomi robusti si-a dezvoltat si frunze late, carnoase, puternice, pentru a-si putea proteja minunatia florala, dar Zeita parca nedumerita intreba:
- Bine, bine draga Duh, dar de ce atat de mult? Iata ea sufoca celelalte plante mai mici din jurul sau, de ce ar face acest lucru? iar Duhul ii raspunse:
- Aceasta dragoste e la-nceput, ea vrea totul sau nimic, e dragostea dintai ce se fixeaza din teama de a nu pierde fiinta draga, iar lipsa manifestarii creativitatii interioare o impinge la posesivitate si gelozie, dar stiu o solutie la aceasta problema aparuta.
- Spune, zise Zana putin cam tulburata.
- Sunt sigur ca Duhul Balantei o poate ajuta sa-si sublimeze sentimentele, sa invete sa exteriorizeze ce a acumulat in interiorul sau pana acum intr-un mod creativ.

Zana fu de acord, iar Duhul Balantei isi lua rolul in serios. Pentru inceput aduna toate creaturile satului, de acum multe la numar si forma o claca, apoi le spuse:
- Stiti ce este o claca?
- Nu, raspunsera creaturile intr-un cor.
- O claca este o asezare, o reuniune, unde ne vom aduna cu totii si vom munci, adica vom incerca sa fim cat mai creativi, uni dintre voi vor invata sa picteze, altii sa cante, iar altii sa modeleze energia. Pentru a reusi sa ne intelegem mai bine vom crea echipe de lucru, fiecare echipa va purta un nume, iar voi veti putea mai usor sa va recunoasteti intre voi si sa comunicati.

Au trecut cateva zile in care toata suflarea satului se aduna la claca cu o bucurie imensa, isi impartaseau gandurile de peste zi, se intrebau unii pe altii pentru a afla noutatile din sat, isi ofereau sfaturi, se ajutau la nevoie si se iubeau din ce in ce mai mult, dar nu mai aveau timp nici de lacrimi si nici de pretentii, acum invatau sa daruiasca din propria lor maiestrie si erau tare fericiti ca pot fi utili. Purtau ecusoane pe care era trecut numele echipei, cum ar fi: Lacramioare, Clopotei, Flori-domnesti, Iarba-margaritarului, Paharute, Coada-cocosului, Suflete s.a.m.d..
Deveneau mai frumoase, mai zvelte, mai gingase, pe zi ce trecea, dar la fel de smerite, ridicand doar un ochi din cand in cand pentru a fi sigure ca partenerul este in siguranta, traiau intr-o deplina armonie si pace. Mirosul si frumusetea lor irezistibila au cucerit intreaga suflare a Geei, zi de zi veneau fel si fel de alte fiinte sa le admire si sa invete de la aceste perle ale naturii. Multe inimi au frant si-au vindecat de-a lungul timpului, caci nu s-au sfiit sa hipnotizeze simturi si sa vrajeasca chiar si pe vecie.

de Cosmina Duba

Introducere
Mergeam intr-o zi cu masina de la Tampere spre Pori; eram obosit – ma intorceam acasa. Dar un gand vesel imi anima monotonia condusului pe sosea: peste 2 ore aveam sa ma intalnesc cu prietenii, urma sa avem o petrecere.
Dar o intrebare a rasarit atunci in minte: “care este diferenta?” Va fi un alt eu, cel care se va distra diseara, fata de acest eu care conduce si este plictisit/obosit? Evident ca nu! Si-atunci…? De ce acum sunt intr-o stare apatica, in timp ce peste doua ore voi fi vesel si nebun? …si-n plus, mai sunt si constient de chestia asta?
Contextul. Ceea ce se intampla in jurul meu versus ceea ce aleg sa se intample in mine.
Si gandul m-a dus, din nou, la case.  La cele 12 case din astrologie care impart existenta noastra in 12 tipuri diferite de contexte sociale. Mintea noastra se afla in centrul hartii si se observa pe ea insasi in aceste contexte, in case.
Este usor de observat acest lucru, pentru ca scenariile exterioare sunt de obicei statice si repetibile. De cate ori nu ne-am trezit in fata aceleasi situatii? Iata casele.
Evenimentele exterioare sunt rezultatul interactiunii planete – case. Ele provoaca ganduri, care sunt rezultatul interactiunii dintre planete si semne.
Dar la mijloc suntem noi, care facem alegerea si declansam actiunea; sa ne amintim mereu acest lucru.
*
Mergi la serviciu. Orice manual de astrologie va da verdictul: casa VI-a. Gata, ai inchis subiectul. Este locul unde muncesti in slujba altora.
Dar vreau sa te intreb: la serviciu nu ai niste prieteni, cumva, cu care iesi intr-o pauza la cafea? Si cu care mai imparti o barfa, o impresie? Sau, tot la serviciu, nu te mai joci din cand in cand?
Si, de aici, casele derivate. Fiecare casa manifesta, la randul ei, spectrul celor 12 domenii simbolice de existenta.
Sa dam un exemplu: relatiile de prietenie de la slujba. Printr-o analogie simbolica, derivata a 11-a de la casa a VI-a este casa IV-a natala. Deci prietenii de la slijba si relatiile “speciale” pe care le dezvoltam acolo tind sa manifeste natura noastra cea mai profunda, un fel fundamental de a fi (casa a IV-a, acolo unde ne manifestam noi in modul cel mai inconstient, natural si spontan – mecanic). Iar acest lucru este foarte adevarat: se spune ca munca este cel mai bun liant intre oameni. Din experienta pot spune ca cei mai buni prieteni mi i-am facut dintre cei cu care am lucrat, sau am realizat ceva impreuna.
Sau, invers: derivata 6 de la casa XI-a este tot casa IV. Ati vazut ce fain e sa muncesti cu un prieten? O activitate care te implineste intr-un mod fundamental. (ma rog, in cazul in care Casa IV-a e suficient de armonica – daca nu, trebuie inteleasa si armonizata).
Sa lucram, deci, asupra aspectelor vii ale fiecarei case. Asupra derivatelor acestora. Caci in fiecare domeniu al existentei se regesesc toate celelalte, pe principiul hologramei.

de Ionut Hristescu

-          Ne poate ajuta Astrologia sa fentam Destinul?

-          Nu! Ne poate ajuta sa-l intelegem si sa ne convinga sa muncim, sa perseveram pentru a-l atinge si a-l depasi.

-          Cum sa procedam pentru a ne identifica si intelege Destinul?

-          Ne putem pune in centrul propriului univers, meditand la ceea ce suntem, la ceea ce manifestam si cream in fiecare clipa a vietii noastre, facand alegeri constiente cu scopul evolutiei interioare.

Deseori ne intalnim cu intrebari de genul: “cum sa fac sa scap de…?”, sau, “de ce mi se intampla tocmai mie, sunt chiar atat de pacatos?”. Fiecare intrebare reflecta structura energetica (sufleteasca), materiala, culturala, educationala, a persoanei in cauza.

Dorinta de a ne simti speciali ne face sa cautam in exteriorul nostru adevarul despre noi, dar de cele mai multe ori nu dorim sau nu stim cum sa ne privim detasat propria manifestare. Persoanele cu o cunoastere specifica, astrolog, psiholog, terapeut, etc., ne pot deveni ghizi in aflarea si descifrarea destinului nostru prin specializarea pe care o detin, insa munca cu noi insine ne apartine.

Ar fi minunat ca in scoli sa invatam increderea in propria persoana, in mediul inconjurator, in experiente; sa invatam sa ne ascultam si sa ne cunoastem, fiind cinstiti cu noi insine.

“Compromisul naste compromis”, spune un vechi proverb, societatea ne invata de mici ca putem fenta, dar oare este asa? Proverbul spune ca nu, caci fenta te va pune intr-o noua situatie si tu vei fenta din nou. Poate ne-ar fi mult mai usor daca am intelege ca ceea ce suntem astazi ni se datoreaza, suntem ceea ce am ales, clipa de clipa sa fim, si asta chiar de cand am existat prima oara in Univers. Daca ne-am uita la noi in fiecare clipa cum alegem sa o consumam, am sti exact ceea ce suntem si cum am ajuns aici. Astfel am sti si ce avem de facut pentru a imbunatati ceea ce suntem in prezent. Dar daca in acest moment sunt un cocon, iar procesul cel mai posibil si avantajos este sa ajung fluture, pot sa-mi doresc sa ajung un Cangur? Nu! De ce? Deoarece orice proces de evolutie isi are necesitatea timpului si a materialului aferent.

Daca eu am material pentru a-mi construi o vila, degeaba am sa-mi doresc un bloc intreg, cel mult voi putea sa-mi folosesc foarte repede materialul si apoi sa incep a cauta solutii pentru restul materialului necesar, material pe care il pot dobandi prin munca si economie, sau prin credit. Asa si in evolutia unui individ, el are nevoie sa munceasca cu el insusi, sa se redescopere, sa se redefineasca, sa-si intareasca fiecare capacitate in parte, emotionala, mentala, practica, pentru a-si depasi posibilitatea primordiala.

La banca, un credit te ajuta atata timp cat il poti onora, mai tarziu insa, incep dobanzile si penalitatile sa intre in vigoare, ori chiar falimentul care aparent te scuteste de plata neonorata, dar defapt, in realitate ea se muta intr-un alt sector al vietii, nu neaparat unul mai comod, ci ca posibila alternativa. Se poate ca in viata de zi cu zi sa te confrunti cu o problema ce revine cu obstinenta, sa spunem la locul de munca, cu siguranta nu te vei ajuta mutandu-te la nesfarsit dintr-un loc intr-altul, ci descoperind cauza reala a problemei, iar ea se manifesta din interior spre exterior, locul de munca si atmosfera create fiind doar “excitatoare” pentru reactiile tale.

Amithaba, zeul focului din panteonul buddhist, priveste la oameni cum se omoara intre ei lasandu-le liberul arbitru, insa daca indrazneste unul din ei doar sa se uite spre el si sa-i ceara ceva mai raspicat, acesta le taie capul.

Cand copilul nu cere nimic, se supune ascultand, invatand, fiind un copil ideal in viziunea parintelui sau, parintele are tendinta sa-i ofere ceea ce crede el ca e mai bine pentru el, ori chiar il lasa sa se desfasoare acolo in limitele sale, apoi daca copilul cere mai raspicat ceva, se revolta, uita de supunerea de odinioara, i se da deseori peste mana si copilul devine considerat obraznic si nerecunoscator.

Liberul arbitru este precum spune si denumirea sa, un arbitru ce arbitreaza, dupa anumite reguli prestabilite si desemnat de catre organe superioare; adaugand termenul de liber, arbitrul se dovedeste a fi liber in a lua decizii, dar doar in conformitate cu regulile deja prestabilite.

Daca voi baga degetele intr-o priza de 12V probabil ma va furnica, la 220V imi poate fi fatal sau poate nu, depinzand de factorii exteriori care ma pot proteja si de rezistenta mea, dar la 380V ma voi praji de-abinelea.

Astrologia este un instrument de cunoastere, ce ma ajuta sa stiu unde sunt tentat sa raman blocat in tabieturi, atitudini si cum pot sa lucrez cu propriul suflet, propria energie, astfel incat ea sa revina la energia mama, care sunt si sa se inalte pe o vibratie superioara, insa nu voi putea niciodata sa fentez. Nu ma va ajuta nici o relocare sa fiu altceva decat ceea ce sunt deja, cel mult sa mut manifestarea intr-un alt domeniu al vietii sau sa-l impart pe mai multe paliere ale sale.

HCN-ul (Harta Cerului Natal) acestei vieti, este momentul cel mai prielnic pentru evolutia nativului, iar posibilitatea evolutiva in decursul unei vieti este dezvaluita prin progresii. Ceea ce poate fi depasit ca si HCN, are de la bun inceput o alta baza, existand entitati superioare (energii de vibratie mai inalta) care se intrupeaza pe Pamant cu “misiuni speciale”, iar HCN-urile lor nu pot reflecta aceste adevaruri, ele ramanand ascunse majoritatii, datorita necunoasterii. Subliniez majoritatii, parandu-mi evident, ca existand necunoascatori sa existe si prea-cunoscatori (initiati) cu alte perceptii si nivele de intelegere.

“Ca-n ziua cand Pamantul te chemase

sa-i fii copil vremelnic, printre astre

Soarele sta, vestind eterna lege

sub care soarta tu ti-o vei petrece.

Nu ti s-a dat putinta de schimbare:

profetica prezicere constrange

si nu-i nici timp, nici vreo putere care

prescrisa viata-n crestere o frange.”

Johann Wolfgang von Goethe

Textul de mai sus se vrea a fi o viziune proprie impartasita doar pentru a inspira.

de Cosmina Duba

Un Maestru avea 12 discipoli.
Maestrul nu vorbea mult. Ii placea sa fie inteles si fara cuvinte.
Intr-o dimineata se incalta si porni la drum.
Discipolii dupa el.
Intr-o jumatate de ora, ajunsesera la marginea unei paduri. Maestrul intra cu pasi repezi printre copaci, iar toti ceilalti, dupa el. Intr-o alta jumatate de ora, au ajuns la marginea unei prapastii.
Maestrul incepu sa vorbeasca:
- Jos, in prapastie, traieste un balaur infometat. Vedeti podul care atarna pana peste dincolo? Fiti atenti ca balaurul este capabil sa ajunga cu capul la nivelul podului, sa scuipe foc din gura lui, sa va parjoleasca si sa va manance. Nu puteti sti cand poate aparea! Iar dincolo, la capatul celalalt al podului se afla o femeie. Este cea mai frumoasa femeie pe care am vazut-o vreodata! N-o vedeti, fiindca este ascunsa in padurea de dincolo si nu apare decat pentru cei care reusesc sa treaca podul. Ea va va spune secretul adevaratei libertati. Cine afla, sa vina sa-mi povesteasca!
Si Maestrul se intoarse cu pasi repezi spre chilia lui.
Iar discipolii au ramas la fata locului, stupefiati.
Cel mai curajos dintre ei, un nativ Berbec, s-a apropiat de capatul podului si s-a uitat in prapastie. Jos, vazu niste schelete si cranii care i-au dat de stire ca informatia despre balaur era perfect adevarata.
- Baieti! Eu cred ca Maestrul vrea sa ne puna la incercare! Eu nu cred ca ne trimite la moarte, sigur vrea altceva. Va propun ca fiecare dintre noi sa-si aleaga o srategie de a-l rapune pe balaur si de a afla faimosului secret. Eu cred ca Maestrul va fi multumit daca ne intoarcem inapoi la el si-i expunem strategiile. Stiti, el este tacut, dar totusi ii plac discutiile cu talc.
Zis si facut, toti se adancisera in meditatie si concepura planuri. Cand a terminat si ultimul, se intorsesera la Maestrul lor. Acesta ii astepta zambind.
- Ati venit la workshop? – ii intreba, cu un suras istet in coltul gurii.
- Avem nevoie de informatii suplimentare – zise unul dintre discipoli.
- Solicitarea este admisa. Informatii suplimentare, oricand! – le raspundea, bland, Maestrul.
- Maestre, suntem 12 discipoli si impreuna acoperim tot zodiacul. Fiecare dintre noi a conceput o strategie prin care crede ca poate ajunge sa cunoasca secretul libertatii adevarate.
- Sunt numai ochi si urechi – zambi Maestrul.
Incepu Berbecul.
- Maestre! Eu m-am gandit ca omor balaurul cu spada mea, merg dincolo, intreb femeia si gata! Voi sti secretul libertatii absolute!
- Gresesti, fiule! Fapta grava comisa asupra acelui animal, oricat de hidos ar fi el, nu te va lasa liber! Orice ti-ar zice femeia care se afla la capatul celalalt al podului, iti spun eu ca nu te vei simti total liber, din aceasta cauza. Si ca sa stii, multi au incercat sa omoare balaurul cu spada, insa scheletul lor se gaseste si acum in prapastie…
Se ridica sa vorbeasca Taurul.
- M-am gandit ca ii arunc balaurului ceva de mancare: ii arunc o sunca, doua, si pana le mananca, fug dincolo si aflu secretul.
- Buna idee, dar nu este perfecta. Iti ramane o teama in inima ta ca poate momeala nu va fi suficienta si ca balaurul te va manca si pe tine. Orice ti-ar spune femeia de la celalalt capat al podului, iti spun eu ca nu te vei simti total liber, din cauza acelei temeri. Si, ca sa-ti spun: multi au incercat varianta asta iar acum scheletul lor alb straluceste in lumina soarelui…
Taurul se retrase si se ridica Geamanul la vorbit.
- Maestre! M-am gandit ca il duc pe balaur cu vorba. Ii spun bancuri, povesti, invataturi pline de intelepciune, si la un moment dat il voi ruga sa ma lase sa ma furisez dincolo…
- Nu cred ca e o solutie sigura. Stiu un motiv temeinic care-mi spune sa nu-ti recomand aceasta varianta: balaurul nu pricepe graiul uman… Si nici tu n-ai scapa de teama! Au fost multi care au incercat acest stil dar si-au gasit sfarsitul in stomacul balaurului.
Pleca si Geamanul, si ura Racul sa-si incerce norocul.
- Eu m-am gandit sa ma deghizez intr-un pui de balaur: ma imbrac in haine verzi-galbui, cu speranta ca va crede ca sunt odrasla lui si ma va lasa sa trec…
- Povesti! Balaurul asta nu-si cruta nici proprii sai pui! Doar cei care sunt isteti si scapa de gura lui supravietuiesc. Si, ce sa-ti spun, si varianta ta cade datorita fricii. Sunt sanse 1% ca ajungi dincolo si … cum scapi de sentimentul de teama din inima ta? Iti zic eu, orice ti-ar spune femeia, nu ti-ar valora nimic! Si, iti spun drept: au fost discipoli suficient de nebuni care au incercat varianta asta. Toti au sfarsit in stomacul balaurului!
Urma Leul.
- Maestre! Eu am incredere in mine ca ii pot porunci balaurului sa ma lase in pace! Si, voi trece cu siguranta!
- Fiule, iti spun eu, ar fi moarte sigura pentru tine! Nu Tu, ci egoul tau ar fi acela care ar porunci balaurului. Si sa stii, balaurul nu asculta de ego-ul omului. Cand va ajunge Eul tau sa-i porunceasca balaurului ceva, atunci vei putea sa treci linistit. Dar mai ai de lucrat la acest capitol! Libertatea adevarata poate fi simtita doar de Eu, nu si de ego!
Urma nativul Fecioara.
- Maestre, stii la ce m-am gandit? Ma apuc si construiesc un pod mai inalt – suficient de inalt ca balaurul sa nu ma poata manca. Trec dincolo si aflu secretul!
- Fiule, ai calculat totul bine?
- Da!
- Dar ai vazut balaurul?
- Nu…
- Dar atunci de unde stii cat de inalt ar trebui sa fie noul pod?
- Pai, asta nu stiu…
- Pai vezi: podul mai inalt nu schimba datele problemei. Dar, ca sa nu zici ca sunt rau, te ajut: daca construiesti un pod cu 10 m mai inalt decat podul actual, balaurul nu va putea ajunge la tine.
- Iti multumesc, Maestre!
- Stai, tu crezi ca astfel ai rezolvat problema?
- Da!
- Nu!
- Cum nu?
- Crezi ca dincolo ai fi in stare sa afli secretul libertatii depline?
- Absolut!
- Stai, fiule: orice ti-ar spune femeia, iti va ramane in inima ta un ghimpe. Acela ca lipseste din viata ta experienta intalnirii cu balaurul. Si acest gand ti-ar stirbi sentimentul libertatii depline. Acum m-ai inteles?
- Da, Maestre.
Urma Balanta.
- I-as canta un cantec de dragoste balaurului. L-as vraji cu cantecul meu si poate m-ar lasa sa trec…
- Mare visator esti tu, fiule! Balaurul nu aprecieaza nici cantecul si nici dragostea. Ai deveni imediat cina lui! Si, spune-mi, ai putea canta cu un sentiment de teama in inima ta? Ai putea intelege sentimentul libertatii depline cu acel sentiment de teama in inima ta? Iti spun eu ca nu!
Se ridica Scorpionul.
- Eu as incerca sa trec prin el. M-as lasa inghitit si m-as furisa afara din el la cealalta iesire a lui, cand doarme. Dupa aceea, m-as catara pana sus, dincolo.
- Interesanta idee! Crezi ca ai reusi sa supravietuiesti in stomacul balaurului? Tu stii ce mirosuri se gasesc acolo? Si crezi ca femeia frumoasa care se afla dincolo s-ar bucura sa te intalneasca in starea in care te vei gasi dupa ce vei iesi din balaur?
- Pai, si asta conteaza?
- Conteaza si asta, dar iti spun altceva care conteaza si mai mult: te vei simti prost pentru ca ai trecut proba coborand sub nivelul tau de evolutie. In inima ta ar aparea sentimentul ca ai plecat capul in fata unei fiinte inferioare tie – balaurul. Ca nu l-ai invins intr-o lupta cinstita, ci ai fentat, coborand undeva intr-o lume lipsita de frumusete – stomacul balaurului. Iti spun eu ca stima fata de tine insuti ar scadea si astfel sentimentul libertatii depline s-ar stirbi.
- Inteleg, Maestre – ii spuse Scorpionul si pleca.
Urma Sagetatorul.
- L-as convinge pe balaur cu argumente solide si intelepte ca trebuie sa ma lase sa trec. Am incredere in forta gandurilor mele!
- Asa ceva a incercat si fratele tau, Geamanul. I-am spus si lui ca balaurul nu intelege graiul omenesc. Te-ar inghiti, nici n-ai apuca sa-ti deschizi gura! Dar hai, sa nu zici ca sunt rau: vrei sa-l transform pe balaur intr-o fiinta care sa inteleaga ceea ce ii spui? Pentru ca am aceasta putere…
- Bineinteles!
- Dar crezi ca problema ar fi rezolvata?
- Eu cred ca da…
- Bine, sa zicem ca balaurul si-ar pleca capul in fata argumentelor tale si te-ar lasa sa treci podul. Crezi ca dincolo vei fi capabil sa primesti secretul adevaratei libertati?
- Pai, da!
- Deci, imagineaza-ti ca acest balaur nu este unul oricare. V-am explicat, este infinit de fioros. Daca tu vei reusi sa-l invingi cu forta argumentelor tale, oare nu vei avea indoieli in momentul in care femeia iti va explica secretul adevaratei libertati?
- Nu, as accepta cu bucurie tot ce-mi zice ea…
- Fiule, iti spun eu, nici n-ai apuca sa clipesti si imediat te-ai gandi ca secretul aflat de la ea nu este cel adevarat. Imediat te-ai gandi cum sa-l combati, cum sa-l imbunatatesti. Te-ai gandi asa: “daca am fost mai destept decat balaurul, pot Te-ai gandi asa: “daca am reusit sa fiu mai destept decat balaurul, atunci pot fi mai destept si decat femeia”. Ai cauta argumente si contraargumente. Zi de zi. Mereu ai gasi cate ceva de ajustat la secretul adevaratei libertati. Si astfel, n-ai fi liber de propriile tale ganduri si nelinisti. Libertatea ta deplina n-ar dura nici 10 minute…
- Recunosc ca ma aflu intr-o misiune imposibila – ii raspunse Sagetatorul.
Se ridica si Capricornul la cuvant.
- Ca fratele meu Fecioara, as construi si eu un alt pod, nu neaparat mai inalt, dar inchis ermetic, rezistent, astfel incat dintii balaurului sa nu-l poata strapunga.
- Fiule, aceeasi intrebare, ca la fratele tau: ai calculat totul bine?
- Da!
- Dar ai vazut balaurul?
- Nu…
- Dar atunci de unde stii cat de rezistent trebuie sa fie peretele noului pod?
- Pai, asta nu stiu…
- Pai vezi: podul inchis ermetic nu schimba datele problemei. Dar, ca sa nu zici ca sunt rau, te ajut: daca construiesti un pod din otel, perfect inchis, balaurul nu-i va putea dauna.
- Iti multumesc, Maestre!
- Stai, tu iti amintesti ce i-am spus fratelui tau?
- Da: ca va lipsi din viata mea experienta intalnirii cu balaurul. Si acest gand nu m-ar lasa sa fiu linistit, fiindca mereu m-as gandi ca am ratat ceva esential. Acest gand ar fi acela care mi-ar stirbi cu siguranta sentimentul libertatii depline.
- Bine graiesti, fiule!
- Iti multumesc, Maestre!
Se lasa un moment de liniste. Maestrul s-a uitat la discipolul sau Varsator cu niste semne de intrebare in ochii sai. Acesta sesiza si lua cuvantul.
- Maestre, tu ne-ai spus ca traim intr-un Univers Mental.
- Exact.
- Atunci – eu n-as trece podul.
- Explica-ne, te rog, la ce te gandesti.
- Deci: am un pod in fata mea. Stiu de balaur, care ma poate manca in orice clipa. Deci, prefer sa nu trec podul, chiar daca dincolo ma asteapta acea femeie extraordinar de frumoasa. Si inteleapta. Stii, Maestre, libertatea adevarata inseamna sa-ti fie indiferent daca treci sau nu treci podul. Adica, indiferent, intr-un mod armonios. Daca alegi sa treci, e bine. Dar daca alegi sa nu-l treci, apoi si atunci sa reusesti sa-ti pastrezi armonia interioara. Cred ca asta e secretul: ca indiferent de alegerea facuta, sa-ti pastrezi seninatatea. Cred ca nici femeia de la capatul celalalt al podului nu mi-ar putea explica un secret mai profund decat ceea ce v-am spus eu aici…
- Bine zis, Varsatorule! Asta este secretul! Cum l-ai aflat?
- L-am gandit, pur si simplu.
- Bravo! Felicitari! Ar mai avea cineva ceva de adaugat? Tu, cel cu Soarele in Pesti, ai cumva o varianta mai buna?
- Eu as fi comunicat telepatic cu femeia de dincolo, sa aflu secretul de la ea, in acest fel…
- Fiule, toata stima pentru tine, dar sa stii ca insasi ideea femeii este o capcana! Sa afli secretul libertatii depline de la o alta fiinta, este o capcana! Trebuie sa-l gandesti singur, ca sa fie secretul Tau! Asa cum a facut colegul vostru Varsator!
- Dar… bine, Maestre, atunci de ce ai pomenit de femeie?
- Voi va aflati la scoala mea. Ati venit de buna voie la mine. Eu sunt Maestrul vostru si v-am propus o problema de matematica spirituala. O problema la care am dat eu datele de intrare iar voi trebuia s-o rezolvati. Acum, cat de relevante sau irelevante erau datele de intrare ale problemei, asta sa decideti singuri, dar pentru ca m-ati acceptat ca Maestru, astfel imi permit sa formulez intrebarile asa cum vreau eu! Ideea este ca nu trebuie sa va bazati pe mine, ci pe voi insiva!

de Fülöp László

“Ia sa vedem, asta-i trigonul. Sa-l desenam cu un verde deschis, ca mi-e simpatic. E unghiul de 120 de grade. Cel mai benefic unghi. E fain. Verde deschis. Minunat!
Ce mai e? Da, sextilul. Ce culoare sa aleg? Albastru deschis, fiindca-mi place. Bine. Asta e unghiul de 60 de grade. Si asta sa fie benefic. OK!
Ce urmeaza? Opozitia. Unghiul de 180 de grade. Ia sa ne gandim. Vreau sa creez o lume perfecta. Hai s-o desenez cu un albastru-turcoaz si s-o pastrez printre aspectele benefice. Va urma imediat dupa sextil, ca grad de armonie. Mmmmbine!
Cuadratura. Unghiul de 90 de grade. Ia sa ne gandim, cum sa fie? Vreau sa creez o lume buna, deci o desenez cu roz. Va fi si asta benefic! De ce? Fiindca asa vreau eu! Punct!
(Pauza)
Beau o bere, si dupa aceea incerc totul in practica.
(Pauza)
Gustul portocalei iese la iveala daca o gustam.
Ia sa vedem, cum a iesit.
Ia sa ne uitam la americani. Uau, toata ziua stau in biserica si canta “Aleluia!” Destul de plictisitor…
Ia sa ne uitam la romani. Uau, toata ziua scandeaza “Ceausescu, pace, Ceausescu si poporul!” Lozinci, lozinci, pozitivare toata ziua. Muncesc. Construiesc drumuri, poduri, blocuri, fabrici, uzine si cai ferate. Asta e bine, dar … cam lipseste ceva…
(Pauza)
Mai beau o bere, pana ma mai gandesc…
(Pauza)
Cred ca e cazul sa mai schimb la culori…
Mai beau o bere, sa vad ce si cum.
(Pauza)
Gata! Cred ca voi schimba culoarea opozitiei. Va fi de un albastru inchis, sa sugereze curajul de a avea o alta opinie. Chiar si fata de mine. De astazi, opozitia va fi un aspect disonant – altfel spus: dinamizator.
Hai sa mai bag niste sare si piper. M-am razgandit si in privinta cuadraturii. Vreau ca si asta sa fie un aspect disonant, chiar mai disonant decat opozitia. O desenez cu rosu. Ce misiune sa-i dau? Sa introduca in lumea creata de mine Legile lui Murphy. Mmmbine…
Nu mai am rabdare sa mai beau o bere, asa ca incerc direct in practica.
OK, sa ne uitam la americani. Sunt cu totii la un concert Eminem si se distreaza de minune. Imi place si mie! Pana aici, a iesit bine.
Sa ne uitam si la romani. Au incetat cu lozincile. Asta-i bine. Au incetat si cu munca. Asta nu-i bine. Acum sufera, dar macar se distreaza.
Raman la aceasta varianta. Le-am dat unelte. Le-am dat de lucru. Sa vedem ce-o sa iasa! Mai beau o bere, dar … raman cu ochii pe ei, in preajma lor…”

de Fülöp László

Primul sunt mereu in toate
Fara de rabdare poate,
Cu noblete in atac
Nu ma las nici cand sunt beat.

Am un coif si-o spada lata
Dac-am sa ma-ncord odata!
Ori te dai batut pe loc,
Ori de nu, am sa iau foc.

(Berbec)

Triluri fac si vocalize
Vocea sa-mi articulez,
Cu suras de Monalisa
La Marte mereu privesc.

Sunt duioasa, gratioasa
Te iubesc la nesfarsit,
De-mi dai casa si masina
Nici geloasa n-am sa fiu.

(Taur)

Smecher sunt, istet, nu spun,
Am sa-ti ies mereu in drum,
Etalandu-mi maiestria
Vietii si copilaria.

Prin povesti si minciunele
Strang prietenele mele,
Sa vorbim pana in zori
Asta-i al meu tel: sa zbori.

(Gemeni)

Casnica si grijulie
Mama buna si zglobie,
Cand la oala, cand la scoala,
Mai mereu te tine-n poala.

Uneori e mai ursuza,
Frica este a ei scuza,
Bunatatea si iubirea
Vor aduce fericirea.

(Rac)

Scena este viata sa,
Da spectacol vrea nu vrea,
Caci ii place simfonia
Si deloc monotonia.

Sa-l superi, e vai si-amar
Rage de nu ai habar,
Laude si vitejii
Vajaie prin capul lui.

(Leu)

Ipohondra e din fire,
Intre virusi nu-i e bine,
Dar odata adaptata
Optim mediul exploateaza.

Harnicia o salveaza,
Ca la cat ne spioneaza!
Zau ca-ti vine sa te certi
Dar mai bine, mai si ierti.

(Fecioara)

De esti calm si linistit
Pe loc ai cucerit,
Luxul si armonia
Ti-au asigurat casatoria.

De vei vrea sa scapi de ea
Ia-ti o toba, da in ea,
Tipa, urla si te vaita,
V-a fugi direct spre poarta.

(Balanta)

Politician vestit,
Poporu-ntreg el a vrajit
Nici magnet daca era,
Nu se lipea intr-asa hal.

Are ac si tese bine
Face noduri de nu tine,
Nu poarta nici degetar,
N-are frica, nici habar.

(Scorpion)

Iata un monden vestit
Niciodata n-a lipsit,
Il inalta si-l sus-pune
O serata-n lumea buna.

Norocos cum e din fire
Risipeste cu-o privire,
Ori poate cu-o gluma buna,
Orice fel de-ncurcatura.

(Sagetator)

Sfaturi necerute, zici?
Atunci este chiar aici,
Nu-l mai cauta-n zadar
E aici, si are har.

De nu te convinge acum,
Nu-i nimic, stie el cum.
Te invarte, te suceste,
Tot cum vrea te-mbrobodeste.

(Capricorn)

Revolutionar cinstit
Pana ce e contrazis,
Genial, paradoxal,
Nascator de-original.

Uneori coleric, zic!
Se-nerveaza din nimic,
Insa iar se veseleste
Caci copil el inca este.

(Varsator)

Tu! Ai vrea concret sa fie.
El! Vis si feerie.
Cu picioare pe pamant
Nu va fi poate nicicand.

Inima sa larga,
Va iubi o lume-ntreaga.
Va iubi si va-ntelege
Inimile cum sa lege.

(Pesti)

de Cosmina Duba

Este ianuarie, prima luna a anului, atunci cand semnitele hibernand sub stratul de zapada incep incet-incet sa se trezeasca la viata. Noi nu vedem acest lucru decat in primavara. Atunci putem observa explozia totala a vietii dar procesul trezirii incepe inca de pe-acum.

Sa meditam putin la aceste seminte ale vietii si sa ne intoarcem privirea asupra semintelor care suntem fiecare dintre noi. Fiecare plantata in pamantul existentei. Fiecare asteptand sa se trezeasca la viata. La viata sufletului. Adica la fericire. Dar ce oare ne-ar putea trezi? Ce ne-ar putea stimula si impulsiona sa crestem, sa evoluam? Ce ne-ar mai putea trezi cand somnul este atat de profund si comod sub acel strat protector de zapada care este format din rutina noastra zilnica, obisnuita, calduta, confortabila? Ce ne-ar putea scoate din acel culcus al semintei pentru a creste si a ne dezvolta?

Experientele de viata neasteptate. Cuadratura. Ea este tensiunea, curentul electric care ne pune motorasele mintii si sufletului in miscare. Ea, spaima astrogramei noastre, are aceasta menire. Altfel care ar mai fi rostul ei? Care ar fi rostul experientelor de viata pe care noi le consideram neplacute? De fapt ce este suferinta altceva decat un semnal de alarma al faptului ca gandirea si actiunile noastre se afla pe o treapta inferioara fata de sufletul nostru pur, de origine divina? Aceasta neconcordanta produce un dezechilibru care doare.

Cuadratura ne arata pe harta natala unde ne doare cel mai tare, care dintre aspectele vietii noastre sunt in suferinta, ce anume din noi trebuie schimbat si in ce sens. De aceea nu ne place cuadratura. Ea ne arata cu degetul. Ne dispretuim cuadraturile. Nici nu vrem sa auzim ca avem asa ceva. E ca si cum ne-am vedea defectele intr-o oglinda.

Cuadratura ne invata ca viata este o continua lupta cu Eul nostru imperfect, cu toate invataturile sociale defectuoase preluate si cu radacinile karmice impure pe care le purtam de generatii intregi, dincolo de actuala noastra existenta. Ele au un rol deosebit pentru evolutia noastra. Fara ele am continua sa zacem in lancezeala noastra confortabila. Ne-ar fi caldut dar fara folos, nu-i asa? De aceea este bine sa ne schimbam optica asupra cuadraturilor si in loc sa le privim cu groaza sa incercam sa le descifram, sa le patrundem misterul, sa le imbratisam.

De exemplu, o cuadratura Venus – Saturn ne poate da bucuria dragostei cu taraita. Nu inseamna neaparat esec in dragoste desi este posibil ca pana sa invatam lectia acestei cuadraturi sa ne tot izbim de stanca rece si dura a lui Saturn atunci cand sarim s-o imbratisam cu toata increderea. Dar ce ne invata Saturn cu aceasta cuadratura? El ne invata iubirea neconditionata. Sau altfel spus, maturitatea in iubire. Daca ai cumva prin harta ta o astfel de cuadratura, incearca sa aplici iubirea neconditionata si vei putea intelege ca pana si Saturn poate fi imblanzit astfel. Radiaza de iubire fara a cere nimic in schimb si abia atunci vei simti ca esti cu adevarat fericit in dragoste. Fara pretentii… Dar e greu cu Venus care este atat de pretentioasa, nu-i asa? Da… Venus trebuie maturizata pentru a deveni “o adevarata Doamna”.

Cum am putea reusi sa realizam totusi acest lucru? Tot Saturn ne spune. Pentru a ajunge sa iubesti neconditionat pe altcineva, mai intai trebuie sa inveti sa te iubesti pe tine insuti neconditionat. “Iubeste-l pe altul ca pe tine insuti” cuprinde acest adevar. Trebuie sa incepem din interior, cu iubirea de sine, invatand respectul de sine, demnitatea de sine. Apoi, plini de iubire in propriul nostru lacas sufletesc vom putea deveni un izvor nesecat de dragoste pentru ceilalti, fara a mai simti acea foame disperata in noi care cerseste iubire. Saturn in cuadratura cu Venus ne invata sa iubim cu demnitate, nu cu umilinta. Sa-l iubim si sa-l respectam pe celalalt iubind si respectand in acelasi timp si acea scanteie divina din noi.

O cuadratura de acest gen in harta noastra natala ne mai poate arata si genul de relatii spre care tindem. Desi nu ne dorim deloc ne putem trezi ca relatia noastra amoroasa se raceste intr-un mod inexplicabil. Dam vina mereu pe celalalt dar adevaratul cosmar se afla chiar in noi insine, in acel gol afectiv sufletesc. Nu putem fi fericiti avand prea multe pretentii, cerand mereu mai mult decat putem oferi. Si cum am putea oferi daca rezervele noastre sunt goale? Iata de ce este necesara transformarea, maturizarea, cresterea personala pentru a pune capat unui stadiu inferior de evolutie in care am zacut poate prea mult si a face efortul pentru a-l depasi. Tot acest efort este perceput de catre noi ca suferinta. Si cu cat ne impotrivim acestei transformari evolutive impuse de catre cuadratura, cu atat suferinta noastra este mai intensa. Prin urmare este mult mai usor sa o intelegem si sa o “urmam”.

Fericirea este posibila numai depasind cu succes lectia cuadraturii pentru totdeauna. Nu este usor, dar nici imposibil nu este. Asadar, accepta-ti cuadraturile, intelege-le si foloseste-le cu incredere. Ele sunt un mare dar divin pentru tine. Nu au rolul de a te chinui aiurea ci de a te corecta, de a te transforma, de a te face mai bun, mai luminos si mai frumos. Adica mai fericit. O fericire superioara celei de multumire confortabila. O senzatie ca traiesti pe cele mai inalte culmi ale evolutiei.

Te-ai nascut cu cuadraturi in harta natala? Nu te speria! Mai degraba fii mandru. Asta inseamna ca esti in stare sa faci pasul. Altfel ai fi avut o harta numai de trigoane si sextile si… la ce folos? Adevarata viata este atunci cand lupti si castigi marea batalie cu tine insuti, autodepasindu-te. Abia atunci simti ca traiesti cu-adevatat si ca viata ta are, in sfarsit, un sens.

de Ozana Cristea

Ziua 1.

-         Hank, tu ce faci?

-         Cum adica ce fac?

-         Pai, de ce mergi cu spatele inainte?

-         Ia ghici.

-         Nu ma chinui, mai bine explica-mi direct.

-         Pai incepand de astazi, Mercur este retrograd.

In imensa noastra sala de lucru se facu o tacere de puteai auzi cum musca isi freaca mainile.

Hank nu se sinchisi deloc si se duse direct la fotoliul sau rosu. De cum intra pe usa, se tot ducea cu spatele inainte pana reusi sa ajunga la biroul lui. Dadu drumul la calculatorul sau si incet-incet, sala reincepea sa zumzaie a lucru. Sally, secretara noastra decise sa nu-l mai sacaie pe Hank cu alte intrebari si se apucase sa ne faca cate o cafea.

Aici la New York, traiesc foarte multi oameni ciudati. Pana la urma, toti suntem ciudati, dar fiecare in felul nostru.

Reformulez. Aici la New York, traiesc foarte multi oameni interesanti. Parca suna mai bine.

Mda… Hank Stevens e unul dintre ei. E colegul meu la firma Logical Technics Inc., de vreo 4 ani. Scriem diverse programele mai ales pentru telefoane mobile: aplicatii, jocuri, screen-savere… tot felul.

Unde eram? Da, la Hank Stevens. Tipul asta e ticnit dupa astrologie. Unii sunt ticniti dupa fotbal, altii dupa gagici, altii dupa telefoane mobile, altii dupa nu-si-ce, dar asta… asta dupa astrologie, fir-al naibii.  Cand are un minut liber, se apuca imediat si deseneaza niste cercuri, planete si linii colorate si sta cu nasul in ele. Asta-i amicul meu, Hank Stevens. Fiecare cu chichita lui.

Ziua 2.

Hank iarasi intra cu spatele inainte pe usa.

Sally nu rezista sa nu-l intrebe:

-         Si cat timp o sa tii tot asa?

-         Pana cand Mercur se va intoarce in mers direct.

-         Dar zi-mi totusi: o saptamana, doua, trei…?

-         Trei.

-         Trei?!

-         Da, trei.

Hank se deplasa cu spatele inainte si in pauza de masa, si cand iesea la toaleta, si cand intra la director. Seful il place fiindca e un tip tare simpatic. Daca toata lumea isi termina ideile, de obicei Hank este acela care scoate scanteia salvatoare din cap. Hank e un nebun frumos. Are el acest mod silentios de a protesta impotriva a nu-stiu-ce, dar nu deranjeaza pe nimeni.

Ziua 3.

Intamplator, m-am uitat pe fereastra si l-am zarit pe Hank venind spre birou. Pe langa  astrologie, el mai are si o alta nebunie: bicicleta. Ati ghicit: mergea cu spatele inainte pe bicicleta. In pauza de masa mi-a explicat ca toata vara exersa mersul inapoi pe bicicleta, ca din momentul in care intra Mercur in mers retrograd, sa reuseasca sa parcurga astfel distanta de aproximativ 2 kilometri pe care-i facea pana la birou.

Ziua 4.

Azi, cand Hank intra in sala de lucru, toata lumea il astepta la usa.

S-au saturat. Vroiau niste explicatii. In frunte cu Sally.

- Mai Hank, trebuie sa ne explici de ce faci asta.

- Pai nu v-am zis – Mercur e retrograd!

- Lasa-ne cu vrajeala, explica-ne pe intelesul nostru.

- Eu merg cu spatele inainte pentru ca voi va grabiti.

- Cum adica „ne grabim”?

- Va grabiti: nu va traiti viata asa cum trebuie.

- Si cum ar trebui s-o traim?

- S-o savurati. Sa va bucurati de ea. S-o traiti incet.

- Dar noi asta facem!

- Ah, lasati-ma … mereu va ganditi la „ce va fi”. Nu traiti prezentul. Nu traiti in momentul prezent. Mereu visati ceva, mereu va fuge gandul la o stare din viitor pe care o presupuneti fericita… dar cand ajungeti acolo, si atunci va grabiti! Visati mereu sa fiti cu iubitul, cu iubita… insa v-ati obisnuit atat de mult cu aceasta fuga nebuna incat nu reusiti sa opriti timpul din loc, iar acesta vi se scurge printre degete – chiar si atunci cand va aflati in compania persoanei iubite. Aici, la lucru, povestiti cum faceti dragoste acasa. Dar sunt vorbe … pentru ca ati ajuns ca in timp ce faceti dragoste, sa vorbiti despre ceea ce se intampla aici la lucru. Nu mai aveti rabdare nici sa faceti dragoste, vreti sa ajungeti cat mai repede la extaz…

Ma intreb daca oamenii reusesc sa-si traiasca macar 1% din viata lor in fericire… restul de 99% este traita in tensiunea suparatoare a asteptarii – adica nu este traita nicicum. Merita oare?

Imbatraniti deoarece corpul fizic nu rezista la aceasta deformare aproape continua a celulei timpului. Ceva trebuie schimbat!

Ei, din aceasta cauza ma deplasez eu cu spatele inainte. Pentru ca incerc sa va opresc din goana aceasta nebuna. Voi ma credeti nebun, poate … dar eu sunt doar un artist care incearca sa transmita mesajul lui Mercur – in felul sau.

Toata lumea a ramas inmarmurita. Numai Sally a reusit sa scoata o vorba.

-         Asta transmite Mercur?

-         Aproximativ.

-         Si… ce ne recomanzi, Hank?

-         E simplu: sa traiti clipa. S-o savurati din plin. S-o mestecati. Sa-i simtiti gustul. Fiindca sunteti inchisi intr-o celula de timp. Acolo sunteti, si degeaba incercati sa iesiti de acolo, fiindca va distrugeti pe voi insiva. Nu incercati sa va grabiti si prin asta sa spargeti celula de timp in care va gasiti, fiindca acea celula de timp … sunteti voi insiva!

Daca avea barba, zau ca il porecleam Osho.

Ziua 5.

Azi e luni. Hank ne povestea ca si-a petrecut tot weekendul plimbandu-se cu spatele inainte pe strazile New-Yorkului. Ieri a fost acostat de CNN si o tipa i-a si luat un scurt interviu. Ii povestise cam aceleasi idei pe care ne explicase si noua. Incep sa-l iubesc pe omul asta!

Ziua 6.

Azi s-a intamplat un lucru ciudat. Brian a inceput sa-l imite pe Hank. La inceput, toata lumea a zambit, dar la un moment dat cu totii am inceput sa mergem cu spatele inainte. Ne-a cuprins o senzatie ciudata: ca nu mai exista timp! Iata ca daca vrei sa scapi din stransoarea lui, te strange la gat… dar daca incepi sa mergi mai incet, ajungi sa savurezi fiecare pas si timpul te mangaie direct pe inima.

Saraca Sally – se impiedicase de tocurile sale si a varsat cafeaua pe bluza ei… insa nu s-a enervat deloc, poate ea radea cel mai tare…

…

Ziua 16.

Hank sosise la birou. Mergea normal, cu fata inainte.

Lumea se uita la el cu nostalgie si cu o umbra de tristete.

-         ‘Ce va uitati la mine? N-am zis sa va opriti de tot! V-am zis sa incetiniti, dar nu sa va opriti de tot!

-         Mercur… nu mai e retrograd? – il intreba Sally.

-         Nu, de azi dimineata s-a intors in mers direct.

-         Si … ce se va intampla?

-         Pai… nimic. Mergem inainte. Fiecare in ritmul sau.

de Laszlo Fulop